Iubesc primavara cu toate capriciile ei, cu ploi si astenii, cu pregatiri de garderoba si intensificari ale antrenamentelor, in asteptarea costumului de baie perfect, cu martisoare, flori, curatenii si pregatiri de Paste. Cu toate ca atunci cand iubesti iti pierzi capul, recunosc faptul ca rationalul meu ma tot inghionteste cu o intrebare de cativa ani incoace. Marea intrebare care imi rasare in minte primavara este: DE CE OBSESIA ASTA A DETOXIFIERII??

Din ce in ce mai multe persoane, de sex feminin mai ales, dezvolta aceasta obsesie si sunt dispuse sa plateasca sume aberante pe diverse tratamente, unele de-a dreptul aiuristice, pentru a scapa de toxine. Ce ma mira este ca febra aceasta a detoxifierii cu orice pret a cuprins reprezentante ale sexului frumos care se pot mandri cu inteligenta aplicabila in vaste domenii. Cand vine vorba despre toxine, insa, isi pierd capul cu totul. Pentru ca am multe prietene in situatia asta si pentru ca am primit multe mesaje de la domnisoare si doamne simpatice in care sunt intrebata cum ma detoxific, vreau sa lamuresc acum acest aspect.

Desi este departe de mine gandul de a da sfaturi nutritionale, ma bucur ca pot inspira persoanele care vor sa se simta bine in corpul lor, povestindu-le experienta mea. Totusi, fara sa vreau sa fiu sfatoasa, pot spune cu toata franchetea care ma caracterizeaza ca este absurd sa vorbesti de detoxifiere intre doua tigari, gandindu-te la paharul de vin de diseara, mancand „porcovenii” ca regula generala, nu ca exceptie, traind in stress, in relatii toxice, barfind si certandu-te pe locul de parcare, imprastiind in jur ghici ce? Exact, toxicitate! In al doilea rand, inainte sa arunci banii pe fereastra, bani ce pot avea intrebuintari reale, aminteste-ti ca organismul are propriul sistem de detoxifiere, in functiune tot timpul si primul pas catre un corp cu cat mai putine toxine ar fi sa nu il mai intoxici cu prostii luni de-a randul, sperand ca in doua saptamani sa faci uitat tot acest abuz!

Nu cred in sucuri-minune de detoxifiere oricat de bun ar fi marketingul lor, pe perioade scurte de timp, atata timp cat nu fac parte dintr-un stil continuu de viata sanatoasa, nu cred in „spargerea celulitei” si eliminarea ei in timp record, nu cred ca apa scoasa din corp prin diverse metode costisioare prin saloane si saune este celulita de care vrem sa scapam for ever, nu cred in „tonifiere” si in „diete de vedete” si asa mai departe. Cred, in schimb, in trio-ul alimentatie, antrenament, odihna (multumesc Cristian Margarit!), cred in disciplina si rabdare, cred in puterea organismului de a scapa de toxine si singur, fara bani aruncati la gunoi, daca il respect si pretuiesc, cred in informare, cred in armonie si relaxare alaturi de oamenii iubiti, cred in alimente locale si de sezon. Si apropo de asta, cred ca in anotimpul asta de care spuneam ca sunt indragostita este momentul pentru urzici, loboda, stevie, untisor, papadie… ceea ce iti doresc si tie. 🙂 My way of detox!